Muntele Cozla

Aria naturală urbană propusă – Muntele Cozla – este înconjurată de orașul Piatra Neamţ la vest, sud și est și se întinde pe o suprafață de aprox. 265 ha. Muntele Cozla este situat în Munții Neamțului, subunitate a Munților Stânișoarei, parte a Carpaţilor Orientali, în bazinul hidrografic al râului Bistrița, mărginit de afluenții acestuia, în partea de est de valea pârâului Borzogheanu, iar la nord și vest, este încadrat de pârâul Cuejdiu. Altitudinea maximă ajunge la 656 m în Vârful Trei Căldări şi 651 m în Vârful Cozla la sud de aria naturală propusă.

Muntele Cozla este un eșantion tipic de masiv forestier ce prezintă arbori cu vârste de peste 100 de ani. Zona este acoperită de următoarele tipuri de pădure: 4.1.1.4. Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull, 2.2.1.2. Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie, 4.2.1.1. Făget de deal cu floră de mull și 4.2.3.1. Făget de deal cu Rubus hirtus.

Speciile forestiere predominante sunt: fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) și salcâmul (Robinia pseudoacacia). Mai întâlnim într-un procent mai redus și alte specii precum: carpenul (Carpinus betulus), bradul (Abies alba), frasin comun (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), salcie căprească (Salix caprea), anin alb (Alnus incana), cireș pădureț (Prunus avium) și pin silvestru (Pinus sylvestris).

Aceste habitate forestiere valoroase adăpostesc o diversitate mare de faună constituită din mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate. Multe dintre speciile identificate pe Muntele Cozla sunt protejate. Dintre acestea amintim: ursul brun (Ursus arctos), pisica sălbatică (Felis silvestris), dihorul (Mustela putorius), jderul de copac (Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), orbetele mic (Nannospalax leucodon), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), tritonul alpin (Ichthyosaura alpestris), șarpele de alun (Coronella austriaca), croitorul fagului (Rosalia alpina), croitorul fagului (Rosalia alpina) și multe altele. Până în prezent au fost identificate aproximativ 80 de specii de nevertebrate, din care 4 sunt protejate, 11 specii protejate de amfibieni, 6 specii protejate de reptile, 55 de specii de păsări, din care 33 sunt protejate, și 26 de specii de mamifere, din care 19 sunt protejate.

O parte din aceste ecosisteme forestiere valoroase din punct de vedere conservativ au fost deja afectate de exploatările forestiere și sunt în continuare amenințate de lipsa unui regim de protecție.

Muntele Cozla este deosebit de important și din punct de vedere geomorfologic: în cel mai înalt punct, la ”Trei Căldări” se găsește un tip de microrelief unic în România: marmite eoliene sculptate în gresia de Kliwa sub forma unor excavații sferice cu diametrul deschiderii între 0,80 – 0,90 m și cu o adâncime de 0,60-0,80 m. Aceste excavații s-au format prin acțiunea distructivă a vântului (eolizație) în condițiile unui climat de silvo-tundră, aspru și rece, cu vânturi puternice, covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinuă de zăpadă. În aceste condiții de mediu are loc dezagregarea gresiei, în zonele ei mai gelive, iar pe direcția vânturilor dominante, deosebit de puternice, materialul era preluat și îndepărtat particulă cu particulă. Acest fenomen a fost unul de lungă durată și a avut loc acum 20.000 de ani, în prima parte a Cuaternarului (Pleistocen). Expoziția geografică a rocilor constantă spre est-sud-est, prezența rocilor diferite ca granulometrie și constituție mineralogică și coborârea fundului sub orizontala părții inferioare a deschiderii, determină includerea „căldărilor” în categoria eologliptolitelor (microrelief cunoscut sub numele de marmite eoliene).

În prezent, zona Cozlei se află în plin etaj al pădurii și cu un climat foarte diferit de cel de acum 20.000 de ani, încât se înțelege de ce fenomenul nu numai că nu a mai continuat, ci că s-a și stins de foarte mult timp. În acest context, microrelieful format în punctul „Trei Căldări” nu reprezintă doar un obiectiv turistic ci și o valoare naturală cu o deosebită importanță științifică. Până în prezent nu se cunosc alte zone în Carpați în care asemenea marmite eoliene să se dezvolte cu aceste dimensiuni și trăsături atât de tipice.

Acest microrelief unic a suferit deteriorări aduse de localnici și turiști și este continuare amenințat, nefiind inclus pe lista ariilor naturale protejate de interes național.

În plus, importanța conservativă a Muntelui Cozla este dată de diversitatea mare de faună fosilă descoperită îndeosebi în Rezervația Naturală Punctul Fosilifer Cozla, situată la sud de aria naturală propusă. Fauna fosilă descoperită pe muntele Cozla a trăit în eocenul superior (acum 30 de milioane de ani) și, în ansamblul ei, este asemănătoare cu fauna tuturor bazinelor euro-asiatice şi corespunde unui paleobiotop bine individualizat. Din cele 102 specii identificate pe Cozla, 53 sunt noi pentru fauna fosilă oligocenă a României şi 32 noi pentru ştiinţă.

În prezent, pădurea de pe Muntele Cozla este încadrată în Grupa I – Păduri cu funcţii speciale de protecţie, Subgrupa 1.4. – Păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale, Categoria functionala 1.4.b, Tipul functional TIII, reprezentând: „Arborete din jurul localităţilor, precum şi arborete din intravilan”. Autoritatea responsabilă de administrarea fondului forestier de pe Muntele Cozla este Direcția Silvică Neamț, prin Ocolul Silvic Vaduri și Ocolul silvic Gârcina.

Zona este amenințată de: exploatări forestiere, artificializarea vegetaţiei, fragmentarea habitatelor, turism necontrolat.

Propunem un set minim de măsuri de management care să includă:

1. Materializarea limitelor în teren şi menţinerea acestora: instalarea bornelor, indicatoarelor și marcajelor pentru evidenţierea limitelor ariei naturale;
2. Informare și educație pentru publicul interesat, prin: materiale informative (broşuri, pliante, postere, cărţi), website dedicat, trasee tematice de interpretare a valorilor naturale;
3. Implementarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale;
4. Includerea măsurilor de conservare în amenajamentul silvic;
5. Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale şi culturale;
6. Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare);
7. Asigurarea conservării speciilor de interes conservativ și monitorizarea stării de conservare;
8. Asigurarea conservării habitatelor de interes conservativ și monitorizarea stării de conservare;
9. Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, prin personal competent (inclusiv patrulare), plan de management și monitorizare și buget adecvat.

Oportunități pentru comunitate:

1. Dezvoltarea de programe educative și și de promovare a urismului montan;
2. Crearea unor trasee de drumeție, trasee tematice informative, trasee de mountain bike, trail running, schi de tură etc.;
3. Reconvertirea infrastructurii existente (pârtia de schi și construcțiile) în infrastructură de vizitare a ariei protejate;
4. Parteneriate între primărie și organizații nonguvernamentale pentru administrarea și dezvoltarea zonei Muntelui Cozla